€7

Prezentarea și analiza zonelor cu potențial arheologic din județul Mehedinți consemnate în Marele Dicționar Geografic al României

I want this!

Prezentarea și analiza zonelor cu potențial arheologic din județul Mehedinți consemnate în Marele Dicționar Geografic al României

€7
  • Deși au trecut peste 120 de ani de la apariția Marelui Dicționar Geografic al României, informațiile cuprinse în acesta sunt încă de mare actualitate. Și aici nu mă refer la datele referitoare strict la vestigii arheologice cât și la toponimele indicate dar și la modul cum faptele istorice reale au fost îmbrăcate în hainele unor legende sau tradiții locale. Pentru localitățile din actualul județ Mehedinți numărul informațiilor transmise este destul de mare și raportat la stadiul actual al cercetărilor arheologice din acele locuri constatăm faptul că suntem încă destul de departe de a verifica și valorifica istoric toate datele.
  •             Una dintre primele constatări este aceea că pentru zona de nord a județului Mehedinți, zonă colinară și montană, informațiile arheologice cunoscute în până în acest moment sunt destul de puține. Pentru localitatea Dâlma, com. Bala avem următoarea mențiune: "ca loc istoric în această comună este pe Dealul Vâlculeștilor, Vârful Popii, pentru că aici se află niște urme de zidării vechi vechi în pământ unde s-a găsit monede și pietre cu inscripțiuni din care una a fost luată și pusă în temelia bisericii din această comună și conservată până în anul 1892 Aprilie, când pentru importanța inscripțiunii ce o purta, a fost ridicată și trimisă Muzeului, unde se conserve astăzi". "Dealul Vâlculeștilor", "Vârful Popii" așteaptă încă verificarea printr-un diagnostic arheologic.
  • Spre exemplu, în zona Cireșu, deși Marele Dicționar Geografic al României consemnează existența unor lupte între români și turci în secolul al XIX-lea precum și existența unor metereze sau fortificații, lucrurile nu au fost clarificate încă. "Din punct de vedere istoric în această comună este dealul numit Bătălia unde se găsesc întărituri făcute în pămînt numite metereze, în care loc se zice că locuitorii plăieși luptau cu Turcii din Ada-Cale" (Comuna Cireșu). Două obiective neidentificate și valorificate științific: o fortificație și un câmp de luptă.
  • La Isverna "În apropierea muntelui Piatra lui Stan și lângă trecătoarea ce scoboară în apa Cerna, se află un meterez vechiu în formă de zigzag, formând trei unghiuri și se află situat pe marginea poienii Beletinul despre apa Cernei…".
  • Același aspect este valabil și pentru meterezele din zona de sud a județului precum cele de la Cerneți, Batoţi, Salcia, Ostrovu Mare, Braniștea, Cremenea, Cervenița (fost Degerați), Obârșia de Câmp ș. a. Iată un exemplu de consemnare care încă nu a fost verificată în teren și prin urmare un obiectiv istoric încă așteaptă să fie descoperit "În partea despre E. (satul Braniștea) a unui mic platou se află un șanț vechiu numit Redutele Turco-Rusești fiindcă aici s-ar fi bătutu cîndva Turcii cu Rușii". Sau referirea cu privire la existența unor metereze la Burila Mică: "La locul numit Podul lui Sitău se văd niște ridicături de pământ în formă de prapete și înconjurate cu arbori seculari, iar pe marginea lor balta Juvița (Jivița) formează niște mlaștini întinse unde nu se poate pătrunde decât pe podul acela". Și nu în ultimul rând "pe Dealul Meterezele se văd redute"  - Cervenița (fost Degerați). La Obârșia de Câmp - "loc istoric în comună sunt nște ridicături de pămînt, unde Rușii, la 1854, au fost bătuți cumplit de Turci". La Salcia - "aici sunt redute ridicate pe marginea bălților în timpul rezbelului din anii 1877-78". Iar la Batoţi consemnarea indică următoarele fapte cu privire la existența unor fortificații și a unor lupte între ruși și turci în secolul al XIX-lea: "În partea de est a cătunului Batoți-Moșneni se află un deal înalt al cărui vârf se numește de locuitori Cetățuia. Aici în vârf se află niște redute în partea de sud. Despre aceste redute bătrânii povestesc că având războiu Turcii cu Muscalii, Turcii aflați în partea dreaptă a Dunării, pe o câmpie șeasă, iar Muscalii pe locul Cetățuia….".
  • La Schela Cladovei, U.A.T. Drobeta Turnu Severin  - "Pe teritoriul comunei se află în partea de V. niște metereze, iar în partea de S.-E. rămășițele unei mănăstiri vechi precum și Insula Golu sau Banul, cu ruine". Meterezele la care face referire textul apar marcate pe planurile directoare de tragere ale armatei sub numele de "Meterezele lui Tudor".
  • La Budănești, comuna Ilovăț se află "Goșila, movilă de piatră în județul Mehedinți, plaiul Cerna, situate la gura pârâului Goștila între satele Budănești și Bâsești. Se numește și Goștila. Aici se văd urmele unui cimitir străvechi". Un alt cimitir antic este semnalat în zona satelor Godeanu-Isverna "Brădetul, deal jud. Mehedinți numit și Dealul Brădetului în com. rurală Godeanu, plaiul Cerna. Aici se află un cimitir roman".
  •             Deși la Bâlvănești, fost Bâsești, au fost descoperite artefacte izolate precum un tezaur preistoric sau artefacte de epocă romană, zona nu a fost verificată arheologic corespunzător. Și în această localitate sunt consemnate "redute", "pe o ramificație a Dealului Răzurelele se văd niște metereze săpate în pământ formă de cerc" dar și artere rutiere din epoca romană care tranzitau localitatea.
  •             Drumurile romane din județul Mehedinți sunt și ele menționate în Marele Dicționar Geografic al României. Fie că vorbim despre cele din zona de sud a județului, fie că ne raportăm la traseul spre de nord, toate gravitau în jurul Drobetei romane. "Pe Cracul Balaban se spune că ar fi trecut un drum roman ale cărui urme se văd și pînă astăzi. Asemenea urme se văd și în partea de N. comunei" (sat Bobaița, com. Malovăț). Și spre vest porneau drumuri romane de la Drobeta "Motorățul, deal în jud. Mehedinți, pl. Ocolul d. s. ținînd de com. rur. Bresnița. Pe aici, se zice, că ar fi fost un drum roman ce ducea peste munți în Austria" (Breznița-Ocol).
  • "În raza comunei (sat Bistrița, com. Hinova) se găsesc ruine vechi romane și un drum vechiu ce duce spre comuna rurală Izvoru-Aneștilor". Pentru artera rutieră de la Izvoru Aneștilor, comuna Ștefan Odobleja avem următoarea referință: "ca loc istoric în această comună sunt de notat urmele unui vechiu drum roman ce s-a descoperit pe lângă casa preotului Gheorghe Lăzano și care era așternut cu piatră și cărămidă". Am reușit să identific pe anumite imagini satelitare acest drum pe sectorul Cârjei-Ștefan Odobleja.
  • Există și rute rutiere secundare consemnate precum un drum roman ce pornea din zona castrului de la Izvoru Frumos, trece pe la Burila Mare, Batoți, Hinova, Rogova, Livezile, Izvoru Aneștilor, ș.a. "Pe teritoriul acestei commune se văd urmele unui drum roman ce vine despre Dunăre" (Burila Mare). Suntem în posesia unor informații care ne permit identificarea unor porțiuni de drumuri romane care încă se păstrează pe teritoriul județului Mehedinți iar datele din Marelui Dicționar Geografic al României coroborate cu cele rezultate ca urmare a cercetării arheologice pot duce la realizarea acestui deziderat.
  •             O serie dintre locurile în care au fost consemnate cetăți, fortificații precum cetatea Grădețului, Cetatea de la Bobaița, Cetatea Latinilor de la Orevița Mare, Cetățuia de la Dârvari, Cetatea lui Negru Vodă de la Puținei au fost identificate de arheologi și cercetate de cele mai multe ori sumar. De o mai bună atenție s-au bucurat vestigiile romane de la Turnu Severin precum și cele medievale (Cetatea Severinului), fortificația romană târzie de la Hinova și cea din Ostrovul Banului. În comparație cu acestea, fortificația Oreava, menționată de Marele Dicționar Geografic al României a stat "uitată" din momentul consemnării și până în anul 2021 când a fost vizitată, cartată și apoi introdusă în Repertoriul Arheologic Național. Probabil vor mai trece alte zeci de ani până când se va realiza o cercetare arheologică efectivă a acestui obiectiv pe care unuii specialiști îl atribuie perioadei dacice iar alții epocii medievale, fiind contemporan cu Grădețul și Cetatea Severinului. Faptul că această fortificație se află pe munte, într-o zonă greu accesibilă și izolată, contribuie la abandonarea sa științifică.
  • Un alt obiectiv pentru care arheologii nu au alocat suficiente resurse este "Iacob (Piscul lui-), pisc în com. rurală Govodarva, plaiul Motrul d. s., jud. Mehedinți. Aici se află urmele unei vechi cetăți romane. Se află pe partea dreaptă a pîrîului Govodarva și în apropiere de șosea" (Com. Căzănești). Deși acest sit este inclus în lista monumentelor județului Mehedinți, informațiie despre acesta sunt ca și inexistente.
  •             Datorită toponimelor consemnate în Marele Dicționar Geografic al României și cu ajutorul planurilor directoare de tragere ale armatei am reușit localizarea unor zone cu potențial arheologic cunoscut sau necunoscut. Toponimele "București", "Natamenea" (Balta), "Scaunul Domnesc" (Comănești) permit localizarea unor zone ce au legătură cu activitatea lui Șerban Vodă și Tudor Vladimirescu în județul Mehedinți. "Dintre dealuri mai principale sînt: Dealul Scaunul-Domnesc, pe care se zice Tudor Vladimirescu își așezase o gardă de observațiune…". Altele însă rămân încă o provocare: la Almăjel "pe dealul numit Dealul Brîncoveanului, zis astăzi și Dosul Gropilor, …se văd urme de o zidărie veche". Spre exemplu "La Cetățuia" de la Batoți "se găsesc ghiulele și monede în pământ". Acest obiectiv, deși apare consemnat pe planurile directoare de tragere ale armatei, nu a fost cercetat niciodată.
  •             Același lucru este valabil și pentru satul Balotești, Com. Izvoru Bârzii: "pe malul drept al Topolniței, spre E. la o mică distanță, se găsesc locuri adîncite unde se zice că a fost un cimitir roman al satului Martalogi care a fost stricat de niște Tătari ce au năvălit asupra locuitorilor. Locul pe unde au trecut Tătarii apa Topolniței se numește și azi Vadul Tătarului. Vechimea acestui sat se dă a fi cam pe la 1200. Mormintele aflate aici poartă numele de mormintele Uriașilor sau Jidovilor de la Martalogi".
  •             Un toponim cu origine militară "straja" aduce în discuție o serie de obiective de pe întreg teritoriul județului Mehedinți, precum cel de la Corlățel, ce au avut un rol special în anumite perioade din istoria medievală și modernă a zonei. "Straja, deal în jud. Mehedinți, plaiul Motru d. j., ține de com. rur. Strehaia, este punct de observațiune fiind înconjurat de două șanțuri naturale și formează o posiție strategică. Acest loc a servit altă dată trupelor care păzeau castelul din curtea mănăstirii Strehaia. Dealul Straja este în legătură din punct de vedere istoric, cu Comanda" (U.A.T. Strehaia).
  •             Brazda lui Novac este un alt obiectiv menționat de Marele Dicționar Geografic al României dar ignorat. "Pe partea de S. a acestei comune (Livezile) trece Valul lui Traian, sau după cum se numește în localitate, Brazda-lui-Novac sau Iorgovan, venind despre Severin și mergînd înainte spre pădurea Vărciorova, la N.-V. de Poroinița". Apoi "Valul-lui-Traian care vine de la Dunăre, trece prin viile Oreviței spre Pădina Mică". (Orevița Mare). Sau "prin Pădurea Dobrei de lîngă comuna Dobra trece Valul lui Traian, pe partea de S. a comunei; vine despre Dealul Almăjelului și despre Pădina Mică trecînd spre Bălăcița-Gvardenița-Cleanovul în Dolj…". În momentul de față, acest mare obiectiv istoric din județul Mehedinți nu este cercetat, cunoscut, știindu-se doar traseul. Recent, în anul 2020, am dedicat un volum Brazdei lui Novac de nord pe teritoriul Olteniei unde am discutat toate informațiile cunoscute până în acest moment despre acest obiectv. O parte din informații se pot regăsi și în această lucrare în discuțiile vestigiilor de la Poroinița, Livezile, Orevița Mare, Padina Mică, Dobra, Gvardenița, Bălăcița. "Această comună în vechime forma comună cu comuna Bălăcița, sub numele de Bălăcița. Brazda lui Traian trece prin întreaga moșie de la V. spre E. la comuna Cleanovul, pe lîngă fîntîna cunoscută sub numele de Mătușa-Ioana" (satul Gvardenița).
  • Lucrarea Marele Dicționar Geografic al României oferă informații și despre unele lăcașuri de cult necunoscute "În hotarul Ghelmegioaei, în partea de S.-V. a com., sunt niște ruine vechi, despre care se povestește a fi ruinele unei vechi mănăstiri de călugări ce se zice că ar fi de 100 de ani". Sau relatările pentru satul Balotești, com. Izvoru Bârzii "în partea de V. a acestei comune, în vecinătatea satului Balotești, se cunosc urmele unei bisericuțe în stîncile de sub Dealul Sfîrleacului în apropiere de malul drept al rîului Topolnița. Asemenea se poate vedea și o mică schelă de piatră care cotește în linie curbă și care dă a se înțelege că aici era Sf. Proscomidie, unde preoții săvîrșeau serviciul divin".
  • Există situația în care la muzeul regional au ajuns artefacte din diverse localități din județul Mehedinți însă locul lor de proveniență nu este clarificat. Un astfel de exemplu este situația artefactelor consemnate pentru localitatea Peri, Com.  Husnicioara. O relatare din Marele Dicționar Geografic al României  arată că "Platoul Pucioasa și-a luat numele de la pucuioasa ce conține. Pe acest platou, se zice, ar fi fost un mic oraș al unui popor numit gornozinții, orașul fiind nimicit de Traian, au rămas numai urmele lui: zid gros, cărămizi mari pătrate și șosele pavate sub care s-au găsit bani vechi, probabil trebuie căutat aici o urmă de așezămînt roman". La fel și pentru artefactele de la Poroina Mare, printre care și celebrul rython. "Culmea Fîntînei, deal în jud. Mehedinți, plasa Ocolul d. j., com. rurală Poroina Mare. Aici se găsesc vase vechi romane și săgeți".
  • Pe teritoriul unor localități din județul Mehedinți arheologii nu au descoperit nici un artefact. Totuși, cu ajutorul Marelui Dicționar Geografic al României  aflăm de un loc numit "Măgură (unde) se găsesc și azi multe oseminte de oameni" (sat Imoasa, com. Corcova).
  • Am ilustrat prin aceste exemple faptul că potențialul istoric și arheologic al județului Mehedinți este imens și cuprinde situri din toate perioadele istorice amplasate pe întreg cuprinsul acestei unități administrativ-teritoriale a României. Mi-am aplecat atenția asupra Marelui Dicționar Geografic al României pentru a scoate la lumină și acele zone cu potențial arheologic încă necunoscut și cercetat cu îndemnul aplecării cercetătorilor și spre locurile din care au fost recuperate întâmplător, ocazional artefacte istorice fără a fi descoperită sursa exactă de proveniență a acestora, dar despre care legenda, folclorul și etnografia ne transmit informații despre fapte petrecute în alte vremuri.
I want this!
Pages
Size
42.8 MB
Length
200 pages
Copy product URL