Arheologia Olteniei. Nouă volume pentru cei pasionați de istorie.

Pachetul promoțional conține nouă volume dedicate Preistoriei și Istoriei Antice din sudul României, regiunea Oltenia, teritoriul administrativ.

Cătălin Nicolae Pătroi. Prezentarea și analiza zonelor cu potențial arheologic din județul Mehedinți consemnate în Marele Dicționar Geografic al României. 2024, Drobeta Turnu Severin, format PDF, 199 pagini. ISBN 978-973-0-39647-8.

Cătălin N. Pătroi. Prezentarea și analiza zonelor cu potențial arheologic din județul Vâlcea consemnate în Marele Dicționar Geografic al României. 2023, Drobeta Turnu Severin, format PDF, 555 pagini. ISBN 978-973-0-39202-9.

Cătălin N. Pătroi. Dacii din Oltenia. Repertoriul de așezări și descoperiri înainte de cucerirea romană. 2020, Drobeta Turnu Severin, format PDF, 555 pagini. ISBN 978-973-0-31483-0.

Cătălin Nicolae PĂTROI. Prezentarea și analiza zonelor cu potențial arheologic din județul Olt consemnate în Marele Dicționar Geografic al României. Drobeta Turnu Severin. 2023. ISBN 978-973-0-37889-3.

Cătălin Nicolae PĂTROI. Prezentarea și analiza zonelor cu potențial arheologic din județul Dolj consemnate în Marele Dicționar Geografic al României. Drobeta Turnu Severin. 2022. ISBN 978-973-0-37592-3.

Cătălin N. Pătroi. Brazda lui Novac în Oltenia. Tronsonul de Nord. 2020, Drobeta Turnu Severin, format PDF, 148 pagini. ISBN 978-973-0-31280-5.

Cătălin N. Pătroi. The Catalogue of the Prehistoric Circular Enclosures in Oltenia Region, Romania. 2021, Drobeta Turnu Severin, 213 pagini. ISBN 978-973-0-33815-7.

Cătălin N. Pătroi. Preistoria Olteniei. Siturile culturii Coțofeni. 2019, Drobeta Turnu Severin, 164 pagini. ISBN 978-973-0-30954-6.

Cătălin N. Pătroi. Neo-eneoliticul în Oltenia. Hărțile arheologice. 2019, Drobeta Turnu Severin, 155 pagini. ISBN 978-973-0-30937-9.

Pachetul promoțional conține nouă volume dedicate Preistoriei și Istoriei Antice din sudul României, regiunea Oltenia, teritoriul administrativ.

Cele două volume Dacii din Oltenia. Repertoriul de așezări și descoperiri înainte de cucerirea romană și Brazda lui Novac în Oltenia. Tronsonul de Nord tratează două subiecte de mare interes pentru istoria antică a României. Este vorba despre civilizația dacică de pe teritoriul Olteniei, anterior cuceririi romane precum și despre o fortificație atribuită secolului IV ce tranzitează Oltenia de la vest spre est, pornind de la Drobeta Turnu Severin și intersectându-se cu Limes Transalutanus pe teritoriul actual al județului Argeș, fortificație ce străbate Muntenia de la nord la sud.

Referior la civilizația dacică din Oltenia, cei interesați vor regăsi sute de puncte cu descoperiri ce acoperă cronologic perioada secolelor IV a. Chr. - I p. Chr. și care sunt prezente pe întreg teritoriul administrativ actual al Olteniei. Unele situri sunt cercetate, altele sunt doar identificate prin descoperiri de suprafață sau materiale găsite întâmplător. Volumul cuprinde și o abordare asupra descoperirilor numismatice, a tezaurelor precum și o analiză a toponimelor unde s-au făcut descoperiri din perioada dacică pe teritoriul Olteniei.

Un capitol face o analiză asupra posibilității existenței unui centru de putere în zona Câmpiei Bălăciței, areal geografic în care au fost descoperite mai multe ,,cetățui,, fortificate dacice precum cele de la Orevița Mare, Oprișor, Brabova, Dârvari, etc.

Brazda lui Novac, cunscută și sub denumirea de Valul lui Traian, Brazda lui Iorgovan, Troianul se mai păstrează pe anumite tronsoane din Oltenia, fiind vizibilă pe imaginile satelitare. Este vorba despre sectorul de nord ce poate fi observat și studiat la Șimian, Hinova, Orevița Mare, Dobra, Bălăcița (jud. Mehedinți), Carpen, Cleanov, Terpezița, Căciulătești, Lazuri, Craiova, Pielești, Robănești, Popânzălești (jud. Dolj), precum și la Dobrun, Șopârlița, Coteana, Lisa, Moșteni, Osica de Sus (jud. Olt). Alcătuită din val de pământ și șanț, pe partea de nord, fortificația dispunea și de anumite turnuri de observație amplasate la anumite distanțe, unele fiind indicate pe teritoriul localităților Dobra/ Bălăcița, Sărbătoarea.

Pe lângă indicarea traseului parcurs de această fortificație, împreună cu toponimele corespunzătoare, volumul cuprinde și descoperirile de epocă romană cunocute pentru secolele III-IV și aflate la nord și la sud de val, în așa fel încât să poată fi făcută o relaționare între acestea.

Autorul a realizat și o prezentare a Brazdei lui Novac în legendele și tradițiile din Oltenia între care se remarcă la loc de seamă povestea edificării acestei fortificații în timpuri străvechi de către ,,uriași,, sau ,,novaci,,.

Bibliografia indicată este consistentă în așa fel încât cei care doresc să poată să aprofundeze studiul și să ajungă mai ușor la surse indicate. Ilustrația este numeroasă și edificatoare în așa fel încât cititorii să-și facă o imagine asupra celor două subiecte propuse de către autor.

În cele trei volume (Neo-eneoliticul în Oltenia. Hărțile arheologice, Preistoria Olteniei. Siturile culturii Coțofeni și The Catalogue of the Prehistoric Circular Enclosures in Oltenia Region, Romania) se află informații despre culturi preistorice din România, mai precis despre culturile neolitice, eneolitice și din epoca bronzului timpuriu. Este vorba despre culturile Starcevo-Criș, Vinca, Cârcea, Dudești, Vădastra, Boian, Gumelnița, Sălcuța, Tiszapolgar, Bodrogkeresztur, Sălcuța IV, Cernavoda I, Cernavoda III, Cernavoda II, Orlea-Celei și Coțofeni din regiunea Oltenia. Sunt identificate punctele în care au fost descoperite și cercetate materiale ale culturilor enumerate anterior precum și bibliografia existentă în așa fel încât cei care doresc să aprofundeze studiul să ajungă mai ușor la surse indicate.

Cititorii vor regăsi și un catalog al incintelor circulare preistorice identificate pe teritoriul Olteniei. Se remarcă structurile de la Portărești, Maglavit, Moțăței, Rast, Dârvari, Giurgița, Bârca, Bistreț, Măceșu de Sus, Cerăt, Segarcea, Siliștea Crucii, Seaca de Câmp, Castrele Traiane, Oprișor, Dobridor, etc.

Prezentarea și analiza zonelor cu potențial arheologic din județul Dolj consemnate în Marele Dicționar Geografic al României

Prezenta lucrarea dedicată localităților din județul Dolj este un prim pas în a scoate la suprafață informațiile despre siturile arheologice cunoscute, cercetate sau nu și deschide seria unor lucrări despre zonele cu potențial aheologic din întreaga Oltenie pornind de la consemnările din Marele Dicționar Geografic al României.

Referitor la modul în care sunt prezentate informațiile în această lucrare, am pornit de la textul din Marele Dicționar Geografic al României în care sunt menționate locurile cu potențial arheologic și am redat apoi o serie de dovezi istorice și arheologice cunoscute sau inedite despre patrimoniul arheologic al localității respective. Acolo unde toponimele menționate în dicționarul geografic au putut fi localizate pe planurile directoare de tragere ale armatei sau pe alte surse cartografice, am procedat la ilustrarea amplasării acestora prin prezentarea unor hărți. Uneori pe imaginile satelitare sunt vizibile în zonele indicate de toponime diverse stațiuni aheologice precum măguri, movile, probabil așezări de tip tell, tumuli, ș. a. Alteori se observă amprenta unor structuri subterane vizibile pe imaginile satelitare actuale sau pe fotografiile alb-negru realizate de misiunie de spionaj "CORONA" ale Statelor Unite ale Americii cu ajutorul sateliților în perioada 1968-1972.

Alături de siturile arheologice identificate am făcut referiri și la descoperirile izolate precum și la materialele numismatice recuperate fie din situri, prin cercetări arheologice, fie din descoperiri izolate și întâmplătoare.

Răspândite prin numeroase studii realizate de-a lungul a peste 100 de ani de cercetare arheologică, informațiile puse la dispoziția cititorului conturează o bază de pornire, ușor accesibilă, spre noi abordări științifice.