Prezentarea și analiza zonelor cu potențial arheologic din județul Olt consemnate în Marele Dicționar Geografic al României

Prezenta lucrare dedicată localităților din județul Olt continuă efortul început în anul 2022 de a scoate la lumină informațiile despre siturile arheologice cunoscute, cercetate sau nu din Oltenia început cu lucrarea Prezentarea și analiza zonelor cu potențial arheologic din județul Dolj consemnate în Marele Dicționar Geografic al României.

Nu trebuie scăpat din vedere nici faptul că unele informații din Marele Dicționar Geografic al României despre localitățile din județul Olt și despre antichitățile la care se face referire sunt preluate din lucrarea lui Alexandru Odobescu, Anticuitățile județiului Romanați publicată în anul 1877. La finalul secolului al XIX-lea o parte din localitățile actuale din județul Olt se aflau în componența a două județe: Romanați și Olt.

Ca poziţie istorico-geograficã, județul Olt face parte dintre vechile provincii istorice Oltenia si Muntenia, având o legãturã permanentã cu vestul tării, cu Banatul pe Valea Dunării, cu Transilvania pe Valea Oltului, iar prin portul dunărean de la Corabia are ieșire la Marea Neagră. În Antichitate, prin podul de peste Dunăre de la Sucidava din secolul IV ridicat în timpul lui Constantin cel Mare se făcea legătura cu restul Imperiului Roman și provinciile sud-dunărene.

Marele Dicționar Geografic al României este o lucrare monumentală care nu mai trebuie prezentată. Realizată într-o perioadă în care statul român trecea prin numeroase transformări, calea spre modernizare fiind ireversibilă chiar și cu rezistența anumitor categorii sociale, această capodoperă nu a lăsat în afară domeniul arheologiei, știință care se afla în perioada de pionierat. Alături de elementele de toponimie locală consemnate, referirile la descoperiri arheologice, locuri și personalități istorice, reperele geografice sunt extrem de utile cercetării arheologice actuale motiv pentru care mi-am îndreptat atenția spre acest izvor destul de puțin valorificat științific.

Alături de siturile arheologice identificate am făcut referiri și la descoperirile izolate precum și la materialele numismatice recuperate fie din situri, prin cercetări arheologice, fie din descoperiri izolate și întâmplătoare.

            Pentru anumite localități precum Reșca/Romula, Celei/Sucidava, Enoșești/Acidava, ș.a. există numeroase descoperiri cunoscute realizate pe teritoriul lor administrativ motiv pentru care nu am mai reluat prezentarea acestora în această lucrare și am făcut trimiterile la literatura consacrată pentru cei care doresc să aprofundeze subiectul.

Răspândite prin numeroase studii realizate de-a lungul a peste 100 de ani de cercetare arheologică, informațiile puse la dispoziția cititorului conturează o bază de pornire, ușor accesibilă, spre noi abordări științifice.