Prezentarea și analiza zonelor cu potențial arheologic din județul Dolj consemnate în Marele Dicționar Geografic al României

Marele Dicționar Geografic al României este o lucrare monumentală care nu mai trebuie prezentată. Realizată într-o perioadă în care statul român trecea prin numeroase transformări, calea spre modernizare fiind ireversibilă chiar și cu rezistența anumitor categorii sociale, această capodoperă nu a lăsat în afară domeniul arheologiei, știință care se afla în perioada de pionierat. Alături de elementele de toponimie locală consemnate, referirile la descoperiri arheologice, locuri și personalități istorice, reperele geografice sunt extrem de utile cercetării arheologice actuale motiv pentru care mi-am îndreptat atenția spre acest izvor destul de puțin valorificat științific.

Prezenta lucrarea dedicată localităților din județul Dolj este un prim pas în a scoate la suprafață informațiile despre siturile arheologice cunoscute, cercetate sau nu și deschide seria unor lucrări despre zonele cu potențial aheologic din întreaga Oltenie pornind de la consemnările din Marele Dicționar Geografic al României, motiv pentru care vor urma și contribuțiile dedicate județelor Olt, Mehedinți, Gorj și Vâlcea.

Referitor la modul în care sunt prezentate informațiile în această lucrare, am pornit de la textul din Marele Dicționar Geografic al României în care sunt menționate locurile cu potențial arheologic și am redat apoi o serie de dovezi istorice și arheologice cunoscute sau inedite despre patrimoniul arheologic al localității respective. Acolo unde toponimele menționate în dicționarul geografic au putut fi localizate pe planurile directoare de tragere ale armatei sau pe alte surse cartografice, am procedat la ilustrarea amplasării acestora prin prezentarea unor hărți. Uneori pe imaginile satelitare sunt vizibile în zonele indicate de toponime diverse stațiuni aheologice precum măguri, movile, probabil așezări de tip tell, tumuli, ș. a. Alteori se observă amprenta unor structuri subterane vizibile pe imaginile satelitare actuale sau pe fotografiile alb-negru realizate de misiunie de spionaj "CORONA" ale Statelor Unite ale Americii cu ajutorul sateliților în perioada 1968-1972.

            Alături de siturile arheologice identificate am făcut referiri și la descoperirile izolate precum și la materialele numismatice recuperate fie din situri, prin cercetări arheologice, fie din descoperiri izolate și întâmplătoare.

Răspândite prin numeroase studii realizate de-a lungul a peste 100 de ani de cercetare arheologică, informațiile puse la dispoziția cititorului conturează o bază de pornire, ușor accesibilă, spre noi abordări științifice.

Fără a avea pretenția de a consemna toate descoperirile cunoscute, menționate în literatura de specialitate, atrag atenția tuturor celor interesați asupra valorii extraordinare  a Marele Dicționar Geografic al României ca punct de pornire în documentarea unor studii dedicate județului Dolj și nu numai.

dr. Cătălin Nicolae PĂTROI

Drobeta Turnu Severin/2022